Metode de participare

  1. Petiționarea Parlamentului European
  2. Adresarea unei plângeri Comisiei Europene
  3. Dialogul Cetățenesc
  4. Consultările publice

1. Petitionarea PE este unul dintre drepturile fundamentale ale cetăţenilor europeni.

Conform Articolul 227 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, orice cetatean european poate adresa Parlamentului european o petitie.

Cine poate adresa petitii?

Petitia poate reprezenta:

Ce poate face obiectul unei petitii?

Domeniile in care poate fi formulata o petitie coincid cu ariile de competenta ale UE, respectiv:

Cum poate fi formulată petiția?

Petiția adresaă PE trebuie formulată în funcție de criteriile de admisibilitate, după cum urmează : petițiile trebuie să indice numele, naționalitatea și adresa fiecărui petiționar, să fie redactate într-una din limbile oficiale ale UE, iar subiectul acestora trebuie să se încadreaze în domeniile de expertiză ale instituției (analizând statisticile privind petițiile, se observă că majoritatea petițiilor sunt declarate inadmisibile deoarece persistă confuzia petiționarilor cu privire la competențele europene și cele naționale, precum și cu privire la repartizarea competențelor între instituțiile UE, Consiliul Europei și Curtea Europeană a Drepturilor Omului).

Cum transmitem petiția?

Prin poștă, la adresa Parlament Europeen, Le President du Parlament Europeen, Rue Wierts, B-1047 Bruxelles, Belgia; Online, prin intermediul completării formularului disponibil la https://www.secure.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/petition.html

2. Adresarea unei plângeri Comisiei Europene

Ce înseamnă?

Comisia Europeană are responsabilitatea de a se asigura că statele membre respectă legislația UE. În îndeplinirea acestei misiuni, Comisia este cunoscută neoficial sub numele de „gardian al tratatelor” si are puterea de a obliga statele membre să aplice legislaţia europeană în orice subiect inclus în competențele sale. Dreptul de a depune o plângere la Comisia Europeană a fost stabilit în anul 1958 în Tratatul de instituire a Comunității Europene.

Cine poate depune o plângere și care sunt subiectele ce pot fi tratate?

Orice persoană poate înainta Comisiei o plângere formulată împotriva unui stat membru prin care să denunţe o măsură (legislativă, normativă sau administrativă) sau o practică pe care o consideră contrară unei dispoziţii sau unui principiu aparţinând dreptului Uniunii. Nu trebuie să dovediţi că aveţi interesul de a acţiona sau că sunteţi direct vizat de cazul respectiv de încălcare a dreptului european pe care îl invocaţi. O plângere tipică depusă la Comisia Europeană ar putea fi faptul că un stat membru nu a reușit să recunoască calificarea profesionala sau a refuzat accesul la educație din cauza naționalității unei persoane. Plângerea dvs. poate fi, de asemenea, de un caracter mai general, cum ar fi eșecul unui stat membru de a pune în aplicare pe deplin directiva privind gestionarea deșeurilor. Pentru a fi luată în considerare, plângerea trebuie să se refere la o încălcare a dreptului Uniunii Europene de către un stat membru, deci nu poate să aibă ca obiect un litigiu de natură privată.

Încercați să colaborați cu alți cetățeni și să înregistrați cât mai multe reclamații la Comisie pentru ca procesul să devină cât mai public. În practică, Comisia acordă prioritate încălcărilor care prezintă cel mai mare risc și reclamațiilor care sunt cele mai persistente.

Cum depun o plângere?

Plângerile trebuie transmise în scris, prin poştă, fax sau e-mail.

Este important ca dosarul să cuprindă faptele care îi sunt imputate statului membru în cauză, demersurile pe care le-aţi întreprins, indiferent de nivelul la care aţi ajuns şi, dacă este posibil, dispoziţiile dreptului Uniunii care consideraţi că au fost încălcate, precum şi informaţii privind existenţa unei eventuale finanţări europene. Demersul efectuat în scris, care denunţă măsuri sau acţiuni contrare dreptului Uniunii întreprinse în statele membre, este analizat în termen de o lună pentru a se stabili dacă îndeplineşte criteriile necesare pentru ca plângerea să fie considerată valabilă.

Întreaga corespondenţă adresată Secretariatului General al Comisiei Europene, face obiectul unei prime confirmări de primire în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, conform normelor de bună conduită administrativă. În cazul în care are îndoieli privind natura unei corespondenţe,

Secretariatul General al Comisiei Europene se consultă cu serviciul sau serviciile implicate în termen de 15 zile calendaristice de la data primirii. Orice corespondenţă care ar putea fi prelucrată ca plângere este înregistrată într-o bază de date gestionată de Secretariatul General al Comisiei Europene.

Corespondenţa şi/sau plângerea vor fi analizate, sub aspectul fondului, de direcţiile generale şi de serviciile Comisiei Europene.

În cazul unui număr mare de plângeri pe aceeaşi temă, acestea vor primi un număr unic la înregistrarea de către Comisia Europeană.

Cum poate fi formulată plângerea?

Plângerea poate fi înaintată Comisiei Europene atât printr-un formular de plângere disponibil pe site-ul Comisiei Europene, cât si printr-o scrisoare simplă. Plângerea nu trebuie să conțină informații cu caracter personal care nu sunt necesare. Pentru a evita o procedură excesiv de lungă durată, încercați să oferiți cât mai multe probe posibil, astfel încât plângerea dumneavoastră să fie tratată cât mai repede posibil.

Este foarte important ca dosarul să fie complet şi exact. Pentru aceasta, trebuie să cuprindă în special faptele care îi sunt imputate statului membru în cauză, demersurile pe care le-aţi întreprins, indiferent de nivelul la care aţi ajuns şi, dacă este posibil, dispoziţiile dreptului Uniunii care consideraţi că au fost încălcate şi informaţii privind existenţa unei eventuale finanţări europene.

Procesarea plângerii

1. Faza de investigare:

În urma plângerii pe care aţi depus-o, poate fi necesară obţinerea unor informaţii suplimentare, pentru a se stabili faptele şi chestiunile de natură juridică referitoare la dosarul dumneavoastră.

În cazul în care ia legătura cu autorităţile statului membru împotriva căruia aţi formulat plângere, Comisia Europeană nu vă va divulga identitatea, decât dacă v-aţi dat acordul în mod expres în acest sens. În urma analizării faptelor şi pe baza regulilor şi a priorităţilor stabilite de Comisia Europeană pentru iniţierea şi continuarea procedurilor de încălcare a dreptului Uniunii Europene, serviciile Comisiei Europene vor aprecia dacă se va da sau nu curs plângerii dumneavoastră.

2. Iniţierea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene:

În cazul în care Comisia Europeană constată existenţa unei posibile încălcări a dreptului Uniunii care ar justifica iniţierea unei proceduri în acest sens, aceasta va adresa statului membru vizat o scrisoare de „somare”, invitându-l să aducă observaţii într-un termen stabilit.

Statul membru trebuie să ia poziţie cu privire la elementele de fapt şi de drept pe care Comisia Europeană îşi fundamentează decizia de a iniţia procedura de încălcare a dreptului Uniunii Europene.

Pe baza răspunsului primit de la statul membru în cauză sau în absenţa unui răspuns, Comisia Europeană poate decide să îi trimită un „aviz motivat”, în care îşi va expune în mod clar şi definitiv motivele pentru care consideră că a avut loc o încălcare a dreptului Uniunii. Prin acest aviz, statul membru este somat să se conformeze dreptului european într-un termen dat (în mod normal, două luni). Aceste contacte oficiale îşi propun să stabilească dacă a existat într-adevăr o încălcare a dreptului Uniunii şi, eventual, să încerce remedierea situaţiei în acest stadiu, fără a fi nevoie să se recurgă la Curtea de Justiţie. În funcţie de răspuns, Comisia Europeană poate decide, de asemenea, să nu continue procedura de încălcare, de exemplu atunci când statul membru se obligă, într-un mod care este credibil, să îşi modifice legislaţia sau procedurile utilizate de administraţia sa.

3. Sesizarea Curţii de Justiţie

Dacă statul membru respectiv nu se conformează avizului motivat, Comisia Europeană poate decide să sesizeze Curtea de Justiţie. Curtea se pronunţă asupra acţiunii în justiţie, în medie, în termen de doi ani.

În ultima etapă a procedurii, Curtea de Justiţie pronunţă o hotărâre prin care constată (sau nu) existenţa încălcării. Curtea de Justiţie nu poate hotărî anularea unei dispoziţii naţionale contrare dreptului Uniunii Europene, nu poate forţa o administraţie naţională să răspundă cererii unei persoane fizice şi nici nu poate să oblige un stat membru la plata de despăgubiri către o persoană care a suferit prejudicii în urma aplicării unei măsuri care încalcă dreptul european.

Statul membru condamnat de Curtea de Justiţie va avea sarcina de a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii, în special în vederea soluţionării litigiului care se află la originea procedurii.

Dacă statul membru nu se conformează hotărârii, Comisia poate sesiza din nou Curtea de Justiţie şi poate să oblige statul membru la plata unei penalităţi cu titlu cominatoriu şi/sau a unei sume forfetare.

Garanţii administrative

Următoarele garanţii administrative sunt prevăzute în favoarea dumneavoastră.

  1. După înregistrarea la Secretariatul General al Comisiei Europene, plângerea dumneavoastră va primi un număr oficial, care va fi menţionat în confirmarea de primire şi în toată corespondenţa ulterioară. Întreaga corespondenţă adresată Secretariatului General al Comisiei Europene, face obiectul unei prime confirmări de primire în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii, conform normelor de bună conduită administrativă. În cazul unui număr mare de plângeri pe aceeaşi temă, acestea vor primi un număr unic la înregistrarea de către Comisia Europeană. Atribuirea acestui număr oficial nu înseamnă, neapărat, că va fi iniţiată o procedură de încălcare împotriva statului membru în cauză.
  2. În măsura în care vor trebui să intervină pe lângă autorităţile statului membru care face obiectul plângerii, serviciile Comisiei Europene vor face acest lucru respectându-vă alegerea în ceea ce priveşte confidenţialitatea identităţii dumneavoastră. În cazul în care nu v-aţi făcut cunoscută opţiunea, serviciile Comisiei Europene vor presupune că aţi ales ca plângerea dumneavoastră să fie tratată în mod confidenţial.
  3. Comisia depune toate eforturile pentru a lua o decizie privind fundamentarea dosarului (iniţierea unei proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii Europene sau clasarea dosarului) în termen de 12 luni de la data înregistrării plângerii la Secretariatul General.
  4. În cazul depăşirii acestui termen, serviciul Comisiei care răspunde de dosarul având ca obiect încălcarea dreptului Uniunii Europene vă informează în scris, la cererea dumneavoastră. Dacă serviciul responsabil intenţionează să propună Comisiei Europene clasarea dosarului, veţi fi informat în prealabil. Serviciile Comisiei vă vor informa în mod constant cu privire la derularea unei eventuale proceduri privind încălcarea dreptului Uniunii Europene.

Cum transmitem plângerea?

Plângerile trebuie transmise în scris, prin poştă, fax sau e-mail. Formularul poate fi trimis prin poştă Comisiei Europene sau poate fi depus la oricare dintre birourile reprezentanţelor Comisiei Europene în statele membre.

3.Dialogul cetățenesc

Ce înseamnă?

Comisia Europeană a organizat 51 de dialoguri în diferite locații din Europa care au reprezentat un nou experiment de comunicare paneuropeană. Politicienii și cetățenii au discutat despre ce măsuri sunt necesare pentru a consolida structurile democratice ale Uniunii Europene. Noi dezbateri au loc acum la nivel național și se pare că există o cerere reală pentru astfel de discuții și un potențial clar pentru ca această practică să se transforme într-un proiect european durabil.

Cum se desfășoară?

Dialogurile cu cetățenii au fost concepute ca evenimente deschise care invită cetățenii să își împărtășească punctele de vedere în cadrul unor întâlniri organizate în țările uniunii. Dialogurile sunt organizate în sesiuni de 1,5-2 ore.

Cine poate lua parte?

Orice cetățean interesat să adreseze direct întrebări și să obțină informații concrete cu privire la Uniunea Europeană, se poate alătura Comisarilor Europeni, membrilor Parlamentului European și politicienilor din scena națională care participă la dialog.

Care sunt domeniile acoperite?

În general, natura deschisă a dezbaterilor permite cetățenilor să adreseze orice temă doresc, consultațiile adresând atât probleme specifice țării în care sunt organizate, cât și 3 domenii generale, și anume:

Nu pot să fiu prezent, dar vreau să particip…

Toate dezbaterile publice de până acum au fost transmise în direct pe internet, în limba regiunii gazdă și în limbă engleză. De asemenea, moderatorii s-au folosit de întrebări și comentarii adresate de cetățeni prin social media, cum ar fi comentariile de pe Twitter însoțite de hashtag-ul #eudebates și contul de Facebook al Comisiei.

Nu în ultimul rând, platforma www.debatingeurope.eu a fost înființată pentru a facilita discuțiile ulterioare dezbaterilor publice.

4. Consultările publice

Când Comisia începe lucrul la o politică nouă, sau revizuieste legislația deja existentă, de obicei inițiază consultări publice. Astfel, și tu poți ajuta la conceperea/modificarea propunerii legislative înaintată de comisie, înainte ca aceasta să ajungă la Consiliu și Parlament.

Ce înseamnă?

Cum îmi fac vocea auzită?

Cine poate lua parte?

Obiectivul consultărilor publice este de a obține opiniile tuturor părților și persoanelor interesate de tema respectivă și de a le publica pe internet.

Cum puteți contribui:

Puteți răspunde la această consultare on-line, trimițând chestionarul completat de dvs. pe e-mail sau prin poștă. De asemenea, aveți posibilitatea de a încărca on-line sau trimite, prin e-mail sau prin poștă, un document de poziție. Puteți răspunde în oricare din cele 24 de limbi oficiale ale UE.

Răspunsul poate fi publicat în limba de depunere. Documentele care sunt în mod clar marcate ca „anonim” vor fi tratate ca atare și publicate fără informații cu caracter personal. Documentele indicate „nu pentru publicare” vor fi tratate ca atare și nu vor fi publicate. Contribuțiile vor fi încărcate pe categorii de respondenți și pentru fiecare domeniu în care acestea sunt primite.

Următorii pași:

După închiderea consultării publice, Comisia va analiza și procesa răspunsurile primite. Pe baza rezultatelor consultării publice, Comisia va face propuneri pentru dezvoltarea viitoare a strategiei de la începutul anului 2015.

Documentele conțin un chestionar cu întrebări cu privire la problematica în cauza, la finalul căruia există și opțiunea de a adaugă comentarii proprii.